Anxietatea
- Alina Nica
- Feb 25
- 3 min read
Updated: Mar 25
Tulburarea de anxietate generalizată poate afecta profund calitatea vieții, motiv pentru care se bucură de o atenție crescută în ultimii ani. Aceasta se caracterizează prin îngrijorare persistentă și excesivă cu privire la o serie de aspecte legate de sănătate, bani, familie, muncă, relații, etc., persoanelor fiindu-le greu să își controleze îngrijorările(Association, 2022).
Exemple de simptome pentru tulburarea de anxietate generalizată
· Dispoziție anxioasă
· Îngrijorări excesive
· Iritabilitate
· Stări de neliniște
· Senzația de a se afla la capătul puterilor
· Oboseală
· Dificultăți de concentrare
· Probleme digestive
· Tensiune musculară
· Insomnie
Printre cauzele anxietății generalizate se numără: factori genetici; experiențele din copilărie (de exemplu: divorțul părinților sau moartea unui părinte; protecția exagerată oferită de părinți); evenimentele stresante recente; așteptări nerealiste; conflictele interumane; consumul de alcool sau cofeină; abilitățile deficitare de gestionare a stresului.
Persoanele afectate de tulburare de anxietate generalizată se simt adesea copleșite de gânduri iraționale, întrebându-se în mod constant „Ce se întâmpla dacă......?”, „Dar dacă...?”. Ei au nevoie de certitudini, într-o lume plină de incertitudini.
În opinia lor, manifestarea îngrijorării în privința „tuturor situațiilor care ar putea apărea” este o metodă de pregătire pentru aceste situații, o metodă de protecție. Pe de altă parte, ele sunt „îngrijorate” că toate aceste „îngrijorări” le pot provoca probleme de sănătate. Dificultățile în a tolera incertitudinea le determină să prezică scenarii negative și să caute confirmări în situații imprevizibile, făcându-le să găsească cu greu bucuria de a trăi în prezent.
Fiind o tulburare complexă, influențată de o combinație de factori, este necesară o abordare personalizată utilizând o metodă structurată, bazată pe tehnici dovedite științific, tehnici care pot fi utilizate atât în cadrul terapiei, cât și în activitățile zilnice. Aceste strategii ajută la diminuarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții. Un aspect esențial este diminuarea hiperactivării fiziologice, care contribuie la intensificarea stărilor de anxietate. Reducerea consumului de cofeină și alcool, alături de exerciții de respirație, relaxare, meditație, yoga și activitate fizică constantă, poate liniști sistemul nervos. În cazurile mai grave, tratamentele medicamentoase pot completa aceste intervenții.
Transformarea stilului de gândire are un impact semnificativ în reducerea anxietății, multe persoane anxioase dezvoltând tipare negative de gândire sau reguli stricte care pot fi înlocuite, cu ajutorul terapiei, cu puncte de vedere mai realiste și constructive. Acceptarea incertitudinii, concentrarea asupra momentului prezent și perceperea îngrijorării ca pe un „zgomot de fundal”, poate conduce la reducerea senzației de presiune.
Capacitatea de gestionare a emoțiilor poate fi îmbunătățită și prin dezvoltarea inteligenței emoționale. Soluția este îmbrățișarea emoțiilor ca parte esențială a unei vieți echilibrate, oferirea unor semnificații acestor emoții și nu eliminarea lor.
Atunci când anxietatea este legată de conflicte și neînțelegeri, este crucială îmbunătățirea relațiilor interumane. Stimularea unor relații mai sănătoase și satisfăcătoare se poate realiza prin comunicarea asertivă, ascultarea activă și colaborarea în soluționarea problemelor.
Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor reprezintă o ancoră importantă pentru reducerea anxietății. Persoanele care se confruntă cu anxietatea sunt încurajate să abordeze problemele reale și să evite speculațiile nefondate, ceea ce le crește încrederea în propriile capacități. Prin aplicarea acestor tehnici, cei afectați de anxietate își pot recăpăta echilibrul emoțional și pot trăi o viață mai calmă și mai împlinită (Leahy et al., 2022).
National Institute of Mental Health consideră terapia cognitiv comportamentală cea mai bună formă de terapie pentru tulburările de anxietate generalizată (”standardul de aur”). Pe de altă parte, o meta-analiză realizată de Carr et al. (2020), care extrage datele din 347 de studii în care au fost implicați în total peste 72 000 de participanți, subliniază beneficiile intervențiilor specifice psihologiei pozitive asupra creșterii stării de bine și reducerii simptomelor anxietății și depresiei, conducând astfel la creșterea calității vieții.
Bibliografie
Association, A. P. (2022). Desk Reference to the Diagnostic Criteria from DSM-5-TR(tm).
American Psychiatric Publishing.
Carr, A., Cullen, K., Keeney, C., Canning, C., Mooney, O., Chinseallaigh, E., & O’Dowd, A.
(2020). Effectiveness of positive psychology interventions: a systematic review and
meta- analysis. The Journal of Positive Psychology, 16(6), 749–769.
Generalized anxiety disorder: when worry gets out of control. (n.d.). National Institute of
Mental Health (NIMH). https://www.nimh.nih.gov/health/publications/generalized-
Leahy, R. L., Holland, S. J. F., & McGinn, L. K. (2022). Planuri de tratament și intervenții
pentru depresie și anxietate. Editura ASCR.
Comments